Autor: Dr. Cazacu Ioana-Delia, medic specialist psihiatru
Ce este anxietatea?
Anxietatea este o reacție normală la stres și poate fi considerată o senzație de neliniște, teamă sau îngrijorare. În anumite situații, anxietatea poate fi benefică, oferindu-ne un nivel de alertă necesar pentru a face față provocărilor vieții. Cu toate acestea, atunci când anxietatea devine prea intensă sau persistentă, poate evolua într-o tulburare anxioasă. De asemenea, anxietatea poate fi un simptom al oricărei tulburări psihice-tulburările depresive, psihotice, etc.
Cauzele anxietății
Pot fi complexe și variate, implicând o combinație de factori genetici, biologici, psihologici și de mediu. Iată o abordare mai detaliată a cauzelor anxietății:
Factori genetici: Predispoziția genetică poate juca un rol semnificativ în dezvoltarea anxietății. Dacă există antecedente de tulburări anxioase în familia unui individ, acesta poate avea un risc mai mare de a dezvolta anxietate.
Dezechilibre chimice: Substanțele chimice cerebrale, cunoscute sub numele de neurotransmițători (cum ar fi serotonină, dopamină și noradrenalină), joacă un rol esențial în reglarea stării de spirit și a nivelului de anxietate. Dezechilibrele în aceste substanțe chimice pot contribui la apariția anxietății.
Evenimente traumatice sau stresante: Experiențele traumatice, inclusiv abuzul, pierderea unei persoane dragi, conflictele familiale sau evenimente extreme, pot declanșa anxietatea. Stresul cronic sau evenimentele majore de viață pot, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea anxietății.
Modificări hormonale: Schimbările hormonale asociate cu anumite etape de viață, cum ar fi pubertatea, sarcina sau menopauza, pot contribui la apariția simptomelor anxietății.
Probleme de sănătate fizică: Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi tulburările tiroidiene, boli cardiace sau probleme neurologice, pot fi asociate cu anxietatea.
Factori psihologici: Persoanele cu anumite trăsături de personalitate, cum ar fi tendința de a fi foarte autocritice sau de a percepe lumea ca fiind periculoasă, pot fi mai predispuse la anxietate. De asemenea, istoricul de traume psihologice sau evenimente negative din copilărie poate influența susceptibilitatea la anxietate.
Utilizarea substanțelor: Abuzul de substanțe, inclusiv alcoolul, drogurile sau medicamentele, poate contribui la dezvoltarea sau exacerbarea anxietății.
Factori de mediu: Un mediu de viață stresant, expunerea la violență sau instabilitate socială poate contribui la anxietate.
Simptome ale anxietății
Manifestări fizice:
-Tensiune musculară
-Probleme gastrointestinale
-Tahicardie
-Probleme respiratorii: Respirația rapidă sau dificultățile de respirație pot apărea în timpul unui atac de panică sau în situații anxioase.
-Tremurături și agitație
-Simptome ale sistemului nervos autonom (transpirația excesivă, senzația de căldură sau frig, senzația de amorțeală sau furnicături pot fi manifestări ale sistemului nervos autonom afectat de anxietate)
Manifestări emoționale și comportamentale:
-Neliniște și teamă constantă
-Gânduri obsesive și îngrijorări constante
-Tendința de a evita anumite situații
-Dificultăți de concentrare
-Iritabilitate
-Insomnie sau tulburări de somn
-Autoevaluare constantă
-Perfecționism excesiv
-Ruminare constantă (repetarea obsesivă a gândurilor sau preocupărilor poate fi o caracteristică a anxietății).
Semne de alarmă pentru consultarea unui psihiatru în cazul anxietății
Anxietatea poate fi o experiență comună, dar există momente în care simptomele devin atât de intense încât este crucial să cauți ajutor specializat. Iată câteva semne de alarmă care ar trebui să îndemne pe cineva să considere consultarea unui psihiatru:
- Simptome persistente și intense:dacă simptomele de anxietate persistă pentru o perioadă îndelungată și sunt intense, afectând calitatea vieții cotidiene, este esențial să consulți un specialist.
- Dificultăți în activitățile zilnice:dacă anxietatea interferează semnificativ cu capacitatea de a lucra, de a socializa sau de a îndeplini sarcini de bază, este momentul să cauți ajutor.
- Izolare socială:dacă observi că te retragi tot mai mult din interacțiunile sociale și eviți situațiile care provoacă anxietate, este important să discuți cu un profesionist.
- Schimbări în somn:insomniile recurente, coșmarurile frecvente sau modificări semnificative ale obiceiurilor de somn pot indica necesitatea unei evaluări profesionale.
- Simptome fizicesevere: dureri cronice, tensiune musculară excesivă sau probleme gastrointestinale asociate anxietății pot necesita o abordare medicală specializată.
- Gânduri suicidare sau auto-vătămare: orice gânduri de acest gen sunt semnale grave și necesită imediat intervenție profesională.
- Efecte asupra sănătății mentale generale: dacă anxietatea afectează în mod semnificativ starea generală de bine mentală și emotională, este important să ceri ajutor pentru a preveni complicații ulterioare.
- Schimbări bruște în comportament:orice schimbare bruscă și semnificativă în comportament, cum ar fi izbucniri de furie, retragere sau evitarea activităților obișnuite, ar trebui să ridice semne de întrebare și să determine căutarea ajutorului unui specialist.
Abordări terapeutice – Cum îi poate ajuta un psihiatru pe cei care suferă de anxietate?
Evaluarea și diagnosticarea: Psihiatrul efectuează o evaluare amănunțită a stării mentale a pacientului, analizând simptomele și istoricul medical. Acest proces ajută la diagnosticarea corectă a tipului de anxietate și la identificarea altor posibile probleme de sănătate mentală.
Planificarea tratamentului: Pe baza evaluării, psihiatrul elaborează un plan de tratament personalizat adaptat nevoilor individuale ale pacientului. Acest plan poate include terapie, medicație sau o combinație a ambelor, în funcție de severitatea și caracteristicile specifice ale anxietății.
Terapia medicamentoasă: Psihiatrii pot prescrie medicamente care să ajute la gestionarea simptomelor anxietății. Acestea pot include antidepresive, anxiolitice sau alte tipuri de medicamente care au rolul de a echilibra substanțele chimice din creier și de a reduce simptomele anxietății.
Terapie psihologică: Psihiatrii pot oferi terapie psihologică, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală (TCC) sau alte forme de consiliere, care vizează modificarea gândurilor și comportamentelor negative asociate anxietății.
Monitorizarea și ajustarea tratamentului: În timp, psihiatrul monitorizează progresul pacientului și ajustează tratamentul după nevoie. Acest proces asigură că pacientul primește suport continuu și optimizat pe parcursul evoluției sale.
Educație și consiliere: Psihiatrii oferă informații și educație despre tulburările mentale, inclusiv despre anxietate. Ei pot ajuta pacienții să înțeleagă cauzele posibile ale anxietății și să dezvolte strategii eficiente de gestionare a stresului.
Abordarea holistică: Psihiatrii pot promova o abordare holistică a sănătății mentale, inclusiv recomandări privind stilul de viață, exercițiile fizice și tehnici de gestionare a stresului care să completeze tratamentul convențional.
Prevenirea recidivelor: Psihiatrii lucrează împreună cu pacienții pentru a preveni recidivele și pentru a consolida schimbările pozitive realizate în cadrul tratamentului.
Este important să subliniem că consultația cu un psihiatru nu este doar pentru situațiile de criză, ci poate fi benefică pentru oricine simte că anxietatea sau alte probleme de sănătate mintală afectează calitatea vieții lor. Un psihiatru oferă suport specializat și expertiză pentru a ajuta pacienții să-și recâștige echilibrul emoțional și să progreseze spre o stare de bine mentală durabilă.