Despre atacul de panică

Ce este un atac de panică? Care sunt factorii declanșatori și cum putem gestiona în mod eficient atacurile de panică?
Atacul de panică reprezintă apariția bruscă a unei frici intense sau a unui disconfort intens care atinge un punct culminant în decurs de câteva minute și este însoțit de diverse simptome:
– palpitații, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac
– tremor
– senzația de scurtare a respirației sau nod în gât
– durere în piept
– transpirații
– amețeli, furnicături
– frisoane sau valuri de căldură
– senzație de leșin, dezechilibru, vertij
– frica de a pierde controlul
– frica de moarte
– sentimente de derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detașare de sine)
Un atac de panică reprezintă o experiență intensă și debilitantă care poate afecta pe oricine, la orice vârstă. Atacurile de panică sunt frecvente în rândul populaţiei. Aproximativ 35-40% dintre oameni vor experimenta un atac de panică la un moment dat în viața lor.
Atacurile de panică pot apărea din senin (atacuri neașteptate) sau pot apărea în prezența unei situații care provoacă teamă (atacuri situaționale), de exemplu, o persoană care se teme să zboare cu avionul, poate experimenta un atac de panică la urcarea în avion.
Deși, atacurile de panică sunt scurte, rareori durând mai mult de 30 de minute (nivelul maxim de anxietate fiind atins în primele 10 minute), aceste episoade intense de frică au un impact semnificativ asupra calității vieții persoanelor și este important să înțelegem factorii care pot declanșa atacurile de panică.
Principalii factorii declanșatori ai atacurilor de panică sunt:
Stresul
Unul dintre cei mai importanți factori declanșatori ai atacurilor de panică este stresul. Situațiile de viață dificile, precum problemele financiare, problemele personale sau de muncă, pot exercita o presiune considerabilă asupra unei persoane și pot duce la declanșarea unui atac de panică.
Traumele anterioare
Persoanele care au suferit traume în trecut, cum ar fi abuzul fizic sau sexual, accidente grave sau evenimente violente, prezintă un risc mai mare de a dezvolta atacuri de panică. Trauma poate provoca un răspuns de hipervigilență și anxietate, iar amintirile asociate pot declanșa atacuri de panică.
Consumul excesiv de cofeină și substanțe stimulatoare
Cofeina și alte substanțe stimulatoare, cum ar fi băuturile energizante, alcoolul sau nicotina, pot fi factori declanșatori ai atacurilor de panică. Aceste substanțe pot crește ritmul cardiac și pot provoca senzații de nervozitate și anxietate. Reducerea consumului acestor substanțe sau evitarea lor completă poate reduce frecvența și intensitatea atacurilor de panică.
Factorii fiziologici
Anumite afecțiuni medicale sau dezechilibre chimice din corp pot contribui, de asemenea, la apariția atacurilor de panică. De exemplu, tulburările tiroidiene, dezechilibrele hormonale sau anumite afecțiuni cardiace pot provoca simptome fizice care pot fi interpretate greșit ca semne ale unui atac de panică iminent. Consultul de specialitate este important pentru a exclude cauzele fiziologice și pentru a primi tratamentul adecvat, dacă este necesar.

Din fericire, există numeroase strategii specifice care pot fi utilizate pentru gestionarea simptomelor fizice ale atacurilor de panică, cum ar fi:
Tehnicile de control al respirației, care îi ajută pe pacienți să respire corect, să încetinească ritmul respirației, să respire folosind mușchii abdominali. Tehnicile de respirație conduc la restabilirea echilibrului dintre oxigen și dioxid de carbon, reducând hiperventilația.
Practicarea meditației și a mindfulness-ului, tehnici utile care ajută pacienții să se concentreze asupra prezentului, să își reducă gândurile anxioase și preocupările.
Intervențiile cognitive, prin identificarea gândurilor automate și modificarea acestora. Pacienții învață să identifice gândurile automate, iraționale, să le conteste și să găsească gânduri alternative, sănătoase, reducând astfel numărul atacurilor pe panică în viitor.
Adoptarea unui stil de viață sănătos, prin alimentație sănătoasă și practicarea activității fizice în mod regulat. Exercițiile fizice eliberează endorfine, hormonii responsabili pentru starea de bine a organismului și reducerea stresului.
Atacurile panică netratate duc la scăderea calității vieții, la apariția de tulburări mentale, probleme la locul de muncă și izolare socială.

Psiholog clinician, Duca Ștefania